Tifa,trebuie sa iti spun ca nu ai avut nimic de pierdut prin necitirea cartii aleia.Eu am avut in schimb pentru ca mi-am irosit timpul cu ea.Oricum,toata chestia e ca un individ Jim+o individa Vera se intalnesc pe un tren.Individul o saruta in tren cand intra in tunel dupa care isi pierd urma.Dupa aia se intalnesc,omul ala era un om cum nu prea identific in jur.Adica…eu cand citesc fac vizualizari…ei, la cartea asta mi s-a cam stricat monitorul:P.Asa,intr-un final el o cere de nevasta,dupa ce s-a purtat ca dreq cu ea(si da,noi femeile astea,a acceptat incantata-eu personal cred ca ii dadeam un sut in fund de eram in locul ei) dupa care s-au casatorit si au facut prostioare intr-o camera de hotel si tipa a ramas gravida.Da…tipica poveste romaneasca,dar cel mai penibil e sfarsitul:”Jim,te iubesc…te iubesc pentru ca m-ai…insamantat!”Acuma lol…era  planta cumva?Stiu,e o chestie stilistica,dar ce naiba…nu putea si ea sa zica:”Multumesc,Jim,iti multumesc ca m-ai lasat gravida cu un copil care o sa fie la fel de cretin ca si tine,si ca si mine”…sau macar ceva care sa ma lase socata?Dar ce ma impresioneaza oare la literatura romana?Exact.Nimic.Literatura noastra e la reanimare in coma si are nevoie de niste electrosocuri sa isi revina.Dar ca sa discutam de aspectele interesante ale scolii,pot spune ca azi am fost total neserioasa.Adica….am ras cu lacrimi pe la 1 dupa ce profu ne-a alergat ca pe niste animale la sport si eu bineinteles eram hiperactiva.Iar eu de cele mai multe ori cand sunt hiperactiva rad.Rad mult.Si zgomotos.Pana cand ajung sa ragusesc.Dar nu am ras fara motiv,pentru ca Haylie mi-a descoperit trilogia ”Myriam si capra” de la sfarsitul caietului de

 istorie si eu nu m-am putut abtine sa nu rad.Nu e o o poveste pentru copii,e eternul razboi intre mine si capra de sport.O urasc.Sunt unele momente in care imi pare rau ca nu am o gena de cornuta.Macar eram rudenii:P.Ei..si capra aia feroce nu ma lasa sa o escaladez de nici o culoare.Nu vrea si pace.Trambulina nu se bate si uite asa toate s-au adunat impotriva mea.Hei..si partea funny e ca nici azi nu s-a batut.Nu a vrut nici de-a dreq sa se bata si dupa aceea…da…cum trambulina nu a vrut sa se clinteasca si sa ma faca sa zbor ca o pasare(beata) a cerului,eu am ramas cracita si intepenita pe capra .Da…ca in filmele cu prosti,dar numai mie mi se intampla,pentru ca pe acea capra nici daca ma duc la ea si incerc sa ma urc pe ea ca copii mici tot nu reusesc,trambulina e inutila si nu e imposibil ca dupa aceea sa nu raman intepenita pe capra,sa ma izbesc in capra sau sa cad…bineinteles,cu tot cu capra:).Si cum imi imaginam eu diverse chestii bineinteles ca trilogia lui Haylie m-a distrat copios,mai ales dupa trilogia oilor(vezi postari anterioare) care nici macar nu a fost o trilogie,avand o singura poezie,si toate fetele au terminat zicandu-mi ca am un secret(asta e metoda mea sa o fac pe Tifa sa se faca ca o patlagica…dureaza numai cateva secunde si tanam…ea e rosie ca o rosie:D).Si bineinteles ca nu am un secret.Adica…am secrete,toti oamenii au secrete,dar…nu genul ala de secrete foarte secrete.Eu rad din toata inima cand rad si poate ca rasul e sursa optimismului meu general.Si ca studiu….am aflat ca persoanele care rad mult traiesc mai mult decat cele care prefera numai sa fie acre tot timpul.In concluzie oameni buni,nu fiti acri…stiam eu o vorba legata de cum sa accepti totul in viata cu un zambet,o vorba funny doar ca acum nu imi vine in minte.Oricum…kisses pentru moment…poate  ma loveste intre timp ideea legata despre tema pe care trebuia sa o aiba articolul asta:))