Promit solemn ca la vara o sa te iau din nou sa il vezi pe Mita (M).

 Cat despre restul…sper doar sa nu ploua azi pentru ca mi-a luat prea mult timp sa ma pregatesc psihic pentru ,,marea confruntare” si sper ca totul sa decurga cum am planuit. Intr-un fel chiar mi-e frica de ce s-ar putea intampla. 
Partea a doua. Mersul la coafor. La 12.50 am ajuns la salon pentru marea mea tunsoare de breton. Tanti zice ca mai am putin de stat pentru ca urmasa vina cineva. In sfarsit, dupa vreo 10 minute apare o blonda, al carei par puteam foarte bine sa il aseaman cu o capita de fan decolorat. Tipa se aseaza, tanti o tunde, apoi ii uda parul si incerca sa i-l usuce cu uscatorul de par si cu o perie. Intr-o jumatate de ora vedem si rezultatul final:…o capita de fan decolorat si mai mare. Oare nu trebuia totusi sa arate mai bine dupa atata timp de cloceala? Ba da. Cel putin asa cred. Dupa ce ea se ridica, ma asez eu. Tanti, ca sa se simta ea mai bine stiind ca avea de lucru doar la breton a preferat sa imi prinda parul in varful capului o cu dihanie de clema care imi dadea fiori. Apoi, apuca foarfecele, taie de doua ori si ma anunta ca totul e gata. Sin intr-adevar era si gata pentru ca nu ii cerusem decat sa imi scurteze putin bretonul si sa il faca drept. Acum ca ma gandesc mai bine….poate nu ar fi meritat sa astept atata timp cand puteam foarte bine sa imi fac si eu frizura acasa.